Marea Neagra

[divefilm]

.in Marea Neagra au mai ramas doar 5 dintre cele 26 de specii de interes comercial?
Conform unui raport al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, intocmit de raportorul Comisiei pentru Mediu, Agricultura si Probleme locale si regionale și adoptat in luna iunie 2008, 21 dintre cele 26 de specii de pești cu importanța comerciala au disparut din cauza poluarii și a supraexploatarii.
.... Marea Neagra reprezinta un mediu particular de viata, fiind un adevarat „unicum hidrobiologicum”?
- in timp ce in Oceanul Planetar, cantitatea de saruri este de 33-35 g/litru, in Marea Neagra, aceasta ajunge numai in conditii exceptionale la 21 g/litru, la litoralul romanesc aceasta fiind in mod obisnuit de 15-17 g/litru;
- stratificarea speciala a apelor, unica in felul ei in lume: existenta a doua paturi de apa suprapuse cu salinitate net diferentiata: pana la 200 m adancime, sarurile dizolvate ating treptat 21 g/litru, pentru ca de la 200 m pana la fund, concentratia sa fie de 22,58 g/litru, crescand o data cu aceasta si densitatea.;
- viata macroscopica exista numai pana la adancimea de 200m; lipsa oxigenului a creat la acest nivel o bariera de netrecut, formata de bacterii sulfuroase anaerobe, producatoare de hidrogen sulfurat, gaz mortal, iar ceva mai jos se afla intinsul cimitir al tuturor fiintelor moarte de la suprafata;
- temperatura apei este constanta sub 75 m adancime, in timp ce in paturile superioare, variatiile sezoniere sunt atat de mari incat, uneori, au consecinte dezastruoase pentru vietuitoare;
- nu exista, practic, o maree tipica, sesizabila, ci doar o oscilatie semidiurna (la 12 h si 25 min), cu amplitudini de pana la 12 cm;
- turbiditatea, transparenta si culoarea apei depind in mare masura de debitul aluviunilor Dunarii, de curentii marini, valuri, adancime si dezvoltarea planctonului.
... Marea Neagra a luat fiinta acum 8 milioane de ani?
Acum 30 milioane ani, batrana Mare Tethys a incins ca o centura globul, acoperind intinse pamanturi din Europa si Asia. Acum 14 milioane de ani, o parte din fundul Marii Tethys s-a ridicat deasupra apei, izoland din ea un sector nordic ce se intindea din Franta, de-a lungul bazinului Dunarii, pana in Marea Aral, formand un sector denumit Marea Paratethys. Cu cca 8 milioane de ani in urma, Marea Parathethys isi pierde legaturile cu Marea Mediterana, dand nastere tinerei Mari Sarmatice interioare, cu ape salmastre, indulcite.
...vietuitoarele din Marea Neagra au origini diferite?
Analizand speciile din Marea Neagra dupa originile lor, se constata ca din cele aproximativ 1500 specii de nevertebrate, cca 100 specii (15%) sunt relicte, 1200 specii (cca 80%) sunt de origine mediteraneeana. 5 % dintre specii o reprezinta speciile dulcicole. Din cele 145 specii de pesti prezente in Marea Neagra, numai 25 sunt de origine relicta (17,31%) si 120 (82,69%) de origine mediteraneeana.
Acest lucru a fost posibil, deoarece dupa formarea legaturii dintre Marea Neagra si Bazinul Mediteranean, apele sarate patrunse in bazinul Pontic au avut un rol puternic selectiv in randul speciilor.
...care este cea mai mare adancime in Marea Neagra?
Zona centrala a Marii Negre are adancimile cele mai mari, atingand in apropiere de Indjeburun adancimea maxima de 2.245 m iar substratul este foarte cutat, mai ales spre versantul continental sudic si estic, unde s-au descoperit conuri ale unor vulcani stinsi.
... care este suprafata Marii Negre si ce volum de apa inmagazineaza?
Aria suprafetei libere a Marii Negre este de 413.490 km2 si inmagazineaza un volum de 529.955 km3 la o adancime medie de 1.280 m.
...care sunt latimea si lungimea maxime ale Marii Negre?
Lungimea marii, intre punctele extreme est-vest este de aproape 1.167 km (632 mile marine) iar latimea intre punctele extreme nord-sud - de 624 km (338 mile marine).
... relieful submarin al Marii Negre din fata tarmului romanesc este constituit dintr-o platforma continentala care se intinde pana la sute de metri in largul marii?
In general aceasta platforma este limitata in larg de izobata de – 120m si prezinta un relief submarin destul de uniform acoperit cu fragmente de roci dislocate din faleze sau aluviuni fluviale, cochilii etc. Platforma continentala se ingusteaza de la nord spre sud astfel incat izobata de 100 m se gaseste la 250 km distanta de tarm in zona Deltei Dunarii si la 110 km in fata Mangaliei. Masuratorile de adancimi efectuate cu sondele ultrason au scos in evidenta existenta unui canion cu orientare sud-est, nord-vest in fata Capului Tuzla.
... sedimentele marine din zona platformei continentale aferente litoralului romanesc sunt constituite din nisipuri terigene, terigen – biogene sau biogen – terigene?.
Sedimentele terigene fluviale reprezinta sursa cea mai importanta, debitele solide transportate in suspensie de Dunare in Marea Neagra cifrandu-se la un total de 83 milioane t/an. Valvele de Mya, Mytilus, Cardium contribuie in proportie de 40 –80 % la alcatuirea nisipurilor de tarm si plaja.
Rocile de baza dure sub forma unor stanci sau platforme, apar numai in sectorul sudic avand o distributie insulara limitata.
... macroflora algala a Marii Negre totaliza pana in 1967 - 277 de specii?
Dintre acestea 74 Clorofite, 3 Xantofite, 71 Feofite si 129 Rodofite. Acestui inventar ar trebui sa i se adauge si doua specii de plante superioare monocotiledonate, Zostera marina L. si Z. nolti (sin. Z. nana Roth.). Cu 30 de ani mai tarziu, de-a lungul litoralului romanesc al Marii Negre erau inregistrate numai un total de 143 de macrofite (45 Clorofite, 2 Xantofite, 27 Feofite, 69 Rodofite) si cele doua specii de Zostera. In prezent, se constata o refacere a acestora.
... Lista Rosie a speciilor marine de macrofite, nevertebrate, pesti si mamifere, (reprezentand un indicator de stare a biodiversitatii de la litoralul romanesc) a fost revizuita la inceputul anului 2005?
Conform criteriilor IUCN din 2004, ea cuprinde: 209 specii, dintre care 19 macrofite (9%), 45 nevertebrate (22%), 141 pesti (67%) si 4 mamifere marine (2%)
... incadrarea speciilor de pesti in Lista Rosie a fost modificata la inceputul anului 2005?
Astfel, dintre cele 141 de specii evaluate conform criteriilor IUCN (2004), 2 sunt amenintate (EN), 2 vulnerabile (VU), 28 aproape amenintate (NT), 31 pentru care nu exista motive de ingrijorare (LC), iar pentru 78 de specii nu exista date suficiente (DD).
... ecosistemul marin poate fi asimilat, la nivelul intregului sau, ca fiind intr-o stare de “convalescenta”?
Pe fondul restructurarii activitatilor economice la litoralul romanesc si a cresterii eficientei implementarii politicilor de mediu, se remarca, in ultimii ani, un proces continuu de refacere a ecosistemelor marine. Imbunatatirile sunt vizibile atat la nivelul calitatii apei, dar si la nivelul structural si functional al ecosistemelor.
In aceste conditii de echilibru instabil, el poate deveni vulnerabil sub impactul antropic si sub influenta schimbarilor climatice globale.
Continuarea proceselor naturale de insanatosire a ecosistemelor marine depinde de aplicarea masurilor de conservare si protectie, aplicate atat la nivel national, regional, cat si la nivelul intregului bazin al Marii Negre.

sursa: www.mesajepentrumare.ro

[divefilm]

O scurta cercetare asupra denumirii Marii Negre va scoate la iveala mai multe posibile raspunsuri la intrebarea ”De ce e neagra Marea Neagra?”. Lasand la o parte explicațiile istorice sau lingvistice, in domeniul stiintelor marii a aparut ideea ca numele Marii Negre provine de la stratul de hidrogen sulfurat aflat la o adancime de peste 180-200 de metri, care favorizeaza existenta unei populatii unice de bacterii producatoare de sedimente de culoare neagra, datorate probabil si oxidarii anaerobe a metanului.
Cu alte cuvinte, o particularitate a Marii Negre o reprezinta faptul ca viata – vegetala si animala – este posibila numai in straturile superioare. De la 180-200 de metri adancime catre fund, apa are un continut foarte ridicat de hidrogen sulfurat in care pot trai numai bacteriile anaerobe, ceea ce face ca 85-90% din intreaga masa de apa sa fie complet lipsita de viata. 90% din apa Marii Negre este complet lipsita de oxigen sau are doar o concentratie foarte scazuta din ”gazul vietii”.
Acest fapt nu este cauzat doar de poluare, ci reprezinta, in principal, o trasatura caracteristica a Marii Negre: apa de la suprafața, care primește oxigen din atmosfera si de la vegetatia fotosintetizatoare, nu il poate transfera straturilor acvatice de adancime din cauza mai multor factori (lipsa curentilor verticali, cantitatea mare de sedimente din apa, densitatea crescuta etc.). Cu toate acestea, poluarea, deversarile de substanțe toxice sau simpla neglijența au condus la distrugerea unor specii de alge si plante marine care contribuiau la oxigenarea apei, asigurand, totodata, un habitat propice dezvoltarii anumitor specii de pești.
Refacerea macroflorei de alge marine este vitala nu doar pentru mentinerea echilibrului ecosistemului, ci si pentru protectiat tarmului si pentru refacerea habitatului mai multor vietati marine. In Romania, in reteaua nationala de arii marine protejate, se afla numai doua situri: Rezervatia marina 2 Mai-Vama Veche si partea marina a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Din pacate, exista multe alte habitate marine aflate in stare critica, care necesita masuri de protecție, conservare și refacere ecologica, dar care nu sunt incluse in reteaua ariilor marine protejate.
In Cartea Rosie a Marii Negre, un trist ”inventar” al speciilor periclitate sau vulnerabile, si-au facut loc mai multe specii vegetale amenintate cu disparitia, printre care alga bruna Cystoseira barbata si plantele superioare Zostera marina si Z. nana, toate importante pentru ecosistem datorita florei si faunei asociate acestora. Atat Cystoseira, cat si Zostera, ambele aproape complet disparute de pe litoralul romanesc, era des raspandita in trecut, alcatuind adevarate pajisti submarine care sustineau dezvoltarea mai multor organisme.
.in Marea Neagra au mai ramas doar 5 dintre cele 26 de specii de interes comercial?
Conform unui raport al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, intocmit de raportorul Comisiei pentru Mediu, Agricultura si Probleme locale si regionale și adoptat in luna iunie 2008, 21 dintre cele 26 de specii de pești cu importanța comerciala au disparut din cauza poluarii și a supraexploatarii.
.... Marea Neagra reprezinta un mediu particular de viata, fiind un adevarat „unicum hidrobiologicum”?
- in timp ce in Oceanul Planetar, cantitatea de saruri este de 33-35 g/litru, in Marea Neagra, aceasta ajunge numai in conditii exceptionale la 21 g/litru, la litoralul romanesc aceasta fiind in mod obisnuit de 15-17 g/litru;
- stratificarea speciala a apelor, unica in felul ei in lume: existenta a doua paturi de apa suprapuse cu salinitate net diferentiata: pana la 200 m adancime, sarurile dizolvate ating treptat 21 g/litru, pentru ca de la 200 m pana la fund, concentratia sa fie de 22,58 g/litru, crescand o data cu aceasta si densitatea.;
- viata macroscopica exista numai pana la adancimea de 200m; lipsa oxigenului a creat la acest nivel o bariera de netrecut, formata de bacterii sulfuroase anaerobe, producatoare de hidrogen sulfurat, gaz mortal, iar ceva mai jos se afla intinsul cimitir al tuturor fiintelor moarte de la suprafata;
- temperatura apei este constanta sub 75 m adancime, in timp ce in paturile superioare, variatiile sezoniere sunt atat de mari incat, uneori, au consecinte dezastruoase pentru vietuitoare;
- nu exista, practic, o maree tipica, sesizabila, ci doar o oscilatie semidiurna (la 12 h si 25 min), cu amplitudini de pana la 12 cm;
- turbiditatea, transparenta si culoarea apei depind in mare masura de debitul aluviunilor Dunarii, de curentii marini, valuri, adancime si dezvoltarea planctonului.
... Marea Neagra a luat fiinta acum 8 milioane de ani?
Acum 30 milioane ani, batrana Mare Tethys a incins ca o centura globul, acoperind intinse pamanturi din Europa si Asia. Acum 14 milioane de ani, o parte din fundul Marii Tethys s-a ridicat deasupra apei, izoland din ea un sector nordic ce se intindea din Franta, de-a lungul bazinului Dunarii, pana in Marea Aral, formand un sector denumit Marea Paratethys. Cu cca 8 milioane de ani in urma, Marea Parathethys isi pierde legaturile cu Marea Mediterana, dand nastere tinerei Mari Sarmatice interioare, cu ape salmastre, indulcite.
...vietuitoarele din Marea Neagra au origini diferite?
Analizand speciile din Marea Neagra dupa originile lor, se constata ca din cele aproximativ 1500 specii de nevertebrate, cca 100 specii (15%) sunt relicte, 1200 specii (cca 80%) sunt de origine mediteraneeana. 5 % dintre specii o reprezinta speciile dulcicole. Din cele 145 specii de pesti prezente in Marea Neagra, numai 25 sunt de origine relicta (17,31%) si 120 (82,69%) de origine mediteraneeana.
Acest lucru a fost posibil, deoarece dupa formarea legaturii dintre Marea Neagra si Bazinul Mediteranean, apele sarate patrunse in bazinul Pontic au avut un rol puternic selectiv in randul speciilor.
...care este cea mai mare adancime in Marea Neagra?
Zona centrala a Marii Negre are adancimile cele mai mari, atingand in apropiere de Indjeburun adancimea maxima de 2.245 m iar substratul este foarte cutat, mai ales spre versantul continental sudic si estic, unde s-au descoperit conuri ale unor vulcani stinsi.
... care este suprafata Marii Negre si ce volum de apa inmagazineaza?
Aria suprafetei libere a Marii Negre este de 413.490 km2 si inmagazineaza un volum de 529.955 km3 la o adancime medie de 1.280 m.
...care sunt latimea si lungimea maxime ale Marii Negre?
Lungimea marii, intre punctele extreme est-vest este de aproape 1.167 km (632 mile marine) iar latimea intre punctele extreme nord-sud - de 624 km (338 mile marine).
... relieful submarin al Marii Negre din fata tarmului romanesc este constituit dintr-o platforma continentala care se intinde pana la sute de metri in largul marii?
In general aceasta platforma este limitata in larg de izobata de – 120m si prezinta un relief submarin destul de uniform acoperit cu fragmente de roci dislocate din faleze sau aluviuni fluviale, cochilii etc. Platforma continentala se ingusteaza de la nord spre sud astfel incat izobata de 100 m se gaseste la 250 km distanta de tarm in zona Deltei Dunarii si la 110 km in fata Mangaliei. Masuratorile de adancimi efectuate cu sondele ultrason au scos in evidenta existenta unui canion cu orientare sud-est, nord-vest in fata Capului Tuzla.
... sedimentele marine din zona platformei continentale aferente litoralului romanesc sunt constituite din nisipuri terigene, terigen – biogene sau biogen – terigene?.
Sedimentele terigene fluviale reprezinta sursa cea mai importanta, debitele solide transportate in suspensie de Dunare in Marea Neagra cifrandu-se la un total de 83 milioane t/an. Valvele de Mya, Mytilus, Cardium contribuie in proportie de 40 –80 % la alcatuirea nisipurilor de tarm si plaja.
Rocile de baza dure sub forma unor stanci sau platforme, apar numai in sectorul sudic avand o distributie insulara limitata.
... macroflora algala a Marii Negre totaliza pana in 1967 - 277 de specii?
Dintre acestea 74 Clorofite, 3 Xantofite, 71 Feofite si 129 Rodofite. Acestui inventar ar trebui sa i se adauge si doua specii de plante superioare monocotiledonate, Zostera marina L. si Z. nolti (sin. Z. nana Roth.). Cu 30 de ani mai tarziu, de-a lungul litoralului romanesc al Marii Negre erau inregistrate numai un total de 143 de macrofite (45 Clorofite, 2 Xantofite, 27 Feofite, 69 Rodofite) si cele doua specii de Zostera. In prezent, se constata o refacere a acestora.
... Lista Rosie a speciilor marine de macrofite, nevertebrate, pesti si mamifere, (reprezentand un indicator de stare a biodiversitatii de la litoralul romanesc) a fost revizuita la inceputul anului 2005?
Conform criteriilor IUCN din 2004, ea cuprinde: 209 specii, dintre care 19 macrofite (9%), 45 nevertebrate (22%), 141 pesti (67%) si 4 mamifere marine (2%)
... incadrarea speciilor de pesti in Lista Rosie a fost modificata la inceputul anului 2005?
Astfel, dintre cele 141 de specii evaluate conform criteriilor IUCN (2004), 2 sunt amenintate (EN), 2 vulnerabile (VU), 28 aproape amenintate (NT), 31 pentru care nu exista motive de ingrijorare (LC), iar pentru 78 de specii nu exista date suficiente (DD).
... ecosistemul marin poate fi asimilat, la nivelul intregului sau, ca fiind intr-o stare de “convalescenta”?
Pe fondul restructurarii activitatilor economice la litoralul romanesc si a cresterii eficientei implementarii politicilor de mediu, se remarca, in ultimii ani, un proces continuu de refacere a ecosistemelor marine. Imbunatatirile sunt vizibile atat la nivelul calitatii apei, dar si la nivelul structural si functional al ecosistemelor.
In aceste conditii de echilibru instabil, el poate deveni vulnerabil sub impactul antropic si sub influenta schimbarilor climatice globale.
Continuarea proceselor naturale de insanatosire a ecosistemelor marine depinde de aplicarea masurilor de conservare si protectie, aplicate atat la nivel national, regional, cat si la nivelul intregului bazin al Marii Negre.

sursa: www.mesajepentrumare.ro

[divefilm]

V-ati gandit vreodata ca delfinii ar putea fi corespondentii nostri din lumea acvatica? Si de ce n-ar fi? Inteligenta lor este uimitoare, puterea lor de intelegere o depaseste, in multe situatii, pe cea a oamenilor. Delfinii au un limbaj propriu pe care cercetatorii inca fac eforturi sa-l descifreze, complexitatea sunetelor pe care le emit facand foarte dificila o analiza minutioasa a acestora.
Doar ca delfinii par a fi mai buni decat noi, nu doar cand vine vorba de semenii lor, ci și in cazul altor specii. Cand unul dintre ei se imbolnaveste sau este ranit, ceilalti nu il parasesc, ci il inconjoara cu afectiune, iar daca acesta nu mai poate ajunge la suprafata, este sustinut de ceilalti pentru a putea sa respire. Delfinii dovedesc iubire si solicitudine nu numai intre ei, ci si in intalnirile cu noi, oamenii. Nu exista marturii despre vreun delfin care sa fi atacat un om fara a fi provocat. Nici o alta specie de animale salbatice nu se comporta atat de prietenos fata de oameni. Mai mult, delfinii au grija de mediul inconjurator, din care isi iau exact atata hrana cata au nevoie; ei nu distrug si nu omoara inutil alte vietuitoare. In schimb, noi da!
Intre anii 1940-1960, in Marea Neagra traiau aproximativ 1,5 – 2 milioane de delfini, in prezent numarul lor reducandu-se pana la maxim 120.000. Poluarea, substantele toxice, braconajul, reducerea populațiilor de pesti cu care delfinii se hranesc, traficul maritim intens – toti acesti factori au adus fragilele mamifere in pragul disparitiei. Sa nu uitam nici de masacrul din perioada comunista, cand delfinii au fost omorati fara mila, fiind considerati ”dusmani ai poporului” pentru ca se hraneau cu pestele destinat oamenilor, in special clasei muncitoare...
In zilele noastre, alti zeci de delfini mor anual sufocati in plasele braconierilor sau taiati in bucati de acestia pentru ca trupurile lor, care plutesc mai multe zile la rand, sa nu indice locul in care sunt amplasate plasele ilegale. Scafandrii organizatiilor de protectie a mediului au descoperit de mai multe ori in plase si pe fundul apei bucati din corpul delfinilor macelariti, acest lucru avand loc cu precadere in perioadele de prohibitie a calcanului, cand acțiunile de braconaj se intensifica. Mai mult, zgomotele intense (scutere, sonarele folosite de diverse vase maritime etc.) pot fi fatale delfinilor, deoarece interfereaza cu propriul lor ”sonar”, dezorientandu-i, provocandu-le chiar surzenie temporara sau permanenta si cauzandu-le, in cele din urma, esuarea pe tarm.
Sa fie oare vina lor ca sunt fiinte atat de fragile sau a noastra, pentru ca privim nepasatori suferintele si moartea lenta a altor specii? Daca iti amintesti cu placere de momentele din copilarie, in care mai zareai cativa delfini jucandu-se in larg, de ce nu ti-ai rupe cateva minute din timpul tau pentru a oferi și altor copii sansa de a mai vedea delfini in Marea Neagra?
Impreuna, putem lupta pentru repopularea Marii Negre cu specii aflate acum pe cale de dispariție. Putem strange fonduri pentru dotarea laboratoarelor Institutului National de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" din Constanta cu aparate necesare studierii in afara habitatului natural a organismelor marine amenintate. Astfel, speciile pe cale de disparitie vor putea fi studiate, protejate și se vor putea inmulti in afara mediului lor natural de viata – pentru ca mai apoi sa poata repopula apele Marii Negre.
Obiectivul nostru nu este nici greu, nici imposibil. Tu ne poti ajuta intrand pe site-ul campaniei ”Mesaje pentru Marea Neagra”, la http://www.mesajepentrumare.ro, unde vei putea alege o varianta potrivita tie de a sprijini acesta campanie.
Cercetatorii care au studiat efectele contactului oamenilor cu delfinii au distins mai multe mesaje pe care acestia ni le comunica si pe care oamenii le receptioneaza in functie de personalitatea si de nivelul lor de constiinta.

Tu ce mesaje le-ai trimite delfinilor din Marea Neagra?

sursa: http://www.mesajepentrumare.ro