Samba este anticamera blackout-ului. Ambele apar cand nivelul de oxigen din sange atinge un minim critic, la nivel cerebral.
Pentru a contracara lipsa de oxigen se produce efectul mamalian (mammalian effect) la scufundari in special de adancime, cand o serie de reactii fiziologice se produc la nivelul corpului uman (vaso-constrictie, migrarea sangelui din membre catre torso, reducerea batailor inimii - toate pentru a conserva energie si a pastra sange oxigenat si "proaspat" pentru creier). Dar acesta este un subiect separat,
important de retinut este faptul ca prin apnee se reduce gradual nivelul de oxigen dizolvat din sangele care ajunge la creier, iar sub un anumit nivel (diferit de la un freediver la altul), "etajul superior" fie da rateuri - samba, ori se inchide automat - blackout.
Asadar la samba, din lipsa de oxigen, se produc "scurtcircuite" la nivel cerebral ce rezulta in special prin pierderea controlului motric - miscari necotrolate ale capului, mainilor, etc - de unde si numele oarecum poetic de "samba"!
La blackout, cum spuneam, sistemul nervos se inchide singur - este o reactie a organismului uman de a se proteja si nu exista studii relevante care sa dovedeasca ca exisa efecte grave, de lunga durata, asupra creierului, la cei care au avut blackout. De aceea, cei care au black-out isi revin aproape imediat ce sunt adusi la suprafata si caile respiratorii intra in contact cu aerul, iar activitatea cerebrala revine la normal. Asta-i vestea buna.
Ce trebuie sa stie toata lumea la inceput de drum in freediving
- este aproape imposibil sa iti cunosti limitele pentru ca sunt multi factori care contribuie la o apnee fie ea statica ori dinamica. De asemenea, diferenta dintre samba si blackout este minima si nu stiu sa fi auzit de cineva care isi poate controla organismul astfel ca sa nu aiba samba ori sa iasa doar cu o samba si sa evite un blakcout.
Concluzia, samba este o forma de blackout in care ti-ai pastrat doar luciditatea mentala nu insa si capacitatea motrica - ambele sunt de evitat nu doar pentru ca iti vor pune organismul la stres fizic dar mai ales la unul psihic care poate afecta pe viitor capacitatea de apnee (frica!)
Eu le-am experimentat din pacate pe ambele si pot sa spun ca nu este ceva ce-ti doresti desi poate pare tentant sa=ti gasesti limitele ajungand in partea lor gresita! Ambele black-out-uri le=am avut din fericire in antrenamente, unul la apnee statica in bazin, al doilea in timpul cursului de instructor. Ce este interesant ca in ambele cazuri nu ar fi trebuit sa le am, dat fiind "performantele" dupa care s-au intamplat, vizibil sub recordurile personale. A existat insa si un numitor comun, nu am luat in calcul toti factorii de risc de la acel moment, in special oboseala, echipamentul si tehnica folosita.
Sper sa ajute comentariile mele, revin cu sfatul de a nu va scufunda liber solo. stiu ca acest lucru este aproape imposibil, asa ca daca o faceti totusi solo, nu depasiti 50% din recordurile personale, fie ca este timp, distanta sau adancime.
Pe curand,
sergiu