Ash dori daca se poate sa deschidem shi sa sustinem aici un thread de discutii shi eventual imagini despre flora si fauna subacvatica....fie ea din marea noastra sau din alte mari....fie ea de apa dulce sau de apa sarata sau salmastra...
o sa am rugamintea ca cei care posteaza comentarii si/sau explicatzi sa incerce pe cat posibil sa atasheze shi imagini
o imagine face cat 1000 de cuvinte shi ma gandesc ca fara ea totu ar fi mult mai sarac
UN THREAD DESPRE FLORA SI FAUNA
-
VALI
- Veteran
- Posts: 716
- Joined: Fri Sep 30, 2005 10:50 am
- Numar de scufundari: 51-100
- Certificare/acreditare: AOWD NAUI
- Location: PLOIESTI
UN THREAD DESPRE FLORA SI FAUNA
...they say scuba-divers go into the deep to look arround...and the free-divers to look into themselves...
-
VALI
- Veteran
- Posts: 716
- Joined: Fri Sep 30, 2005 10:50 am
- Numar de scufundari: 51-100
- Certificare/acreditare: AOWD NAUI
- Location: PLOIESTI
CALCANUL
Calcanul este un beshte bentonic de mare adancime
arealul sau este pe undeva pe la 60 pana la 80 de metrii adancime
Din ou eclozeazala la inceput un pestisor cu simetrie bilaterala perfecta, care este pelagic. Fenomenul de asimetrie se petrece dupa doua luni, cind se culca pe dreapta si devine bentonic, apropiindu-se de maluri in cautarea hranei. La exemplarele adulte corpul este acoperit cu solzi mici si butoni ososi mari. Acestia se gasesc pe ambele laturi ale corpului. In mijlocul fiecarui buton se afla un spin subtire. La exemplarele tinere lipsesc spinii de pe butoni. Lungimea la care ajunge calcanul este de 1 m., iar greutatea de 8-10 kg. Obisnuit, calcanul este lung de 0,60-0,80 m. si cintareste 3-4 kg. Desi dupa infatisare pare pasnic, calcanul este totusi un peste rapitor, care consuma in special hamsii, aterine, guvizi, barbuni si bacaliari, adica pesti bentonici si pesti care se afla iarna in vecinatatea fundului. In timpul reproducerii, care are loc in aprilie-mai, cind femela depune 8 000 000-10 000 000 de icre mici, calcanii adulti parasesc adincimile marii (80 m.) si migreaza catre mal. Aici se declanseaza reproducerea.
arealul sau este pe undeva pe la 60 pana la 80 de metrii adancime
Din ou eclozeazala la inceput un pestisor cu simetrie bilaterala perfecta, care este pelagic. Fenomenul de asimetrie se petrece dupa doua luni, cind se culca pe dreapta si devine bentonic, apropiindu-se de maluri in cautarea hranei. La exemplarele adulte corpul este acoperit cu solzi mici si butoni ososi mari. Acestia se gasesc pe ambele laturi ale corpului. In mijlocul fiecarui buton se afla un spin subtire. La exemplarele tinere lipsesc spinii de pe butoni. Lungimea la care ajunge calcanul este de 1 m., iar greutatea de 8-10 kg. Obisnuit, calcanul este lung de 0,60-0,80 m. si cintareste 3-4 kg. Desi dupa infatisare pare pasnic, calcanul este totusi un peste rapitor, care consuma in special hamsii, aterine, guvizi, barbuni si bacaliari, adica pesti bentonici si pesti care se afla iarna in vecinatatea fundului. In timpul reproducerii, care are loc in aprilie-mai, cind femela depune 8 000 000-10 000 000 de icre mici, calcanii adulti parasesc adincimile marii (80 m.) si migreaza catre mal. Aici se declanseaza reproducerea.
...they say scuba-divers go into the deep to look arround...and the free-divers to look into themselves...
-
VALI
- Veteran
- Posts: 716
- Joined: Fri Sep 30, 2005 10:50 am
- Numar de scufundari: 51-100
- Certificare/acreditare: AOWD NAUI
- Location: PLOIESTI
GUVIDUL
Guvidul este un peste bentonic, care insa poate urca sporadic catre paturile superioare ale apei. In general prefera fundurile stancoase, dar poate fi gasit si in ochiurile de nisip. Este un peshte rapitor, deosebit de lacom. se hraneshte cu scoici, custacee, alti guvizi. Traieshte pana la adancimi de 35-40 de metrii. Ajunge pana la 20-25 cm lungime, in mod extraordinar la 35 cm. Are corpul cilindric, iar coloritul este variat....de la negru-cenushiu, brun-maroniu, pana la galben-pai, irizat cu diverse modele. este asha cum am observat in numeroasele scufundari, un peshte care se poate folosi de o calitatea de mimetism. In perioada reproducerii [aprilie-mai-iunie] am fost martorul unei scene inedite shi stranii ash putea spune.
Pe un fund nisipos erau mai multi guvizi ashezati oarecum in cerc, iar in mijloc era un guvid atata de deschis la culoare incat parea alb. Cand mi-au observat prezentza guvizii au fugit reorientandu-se pe fundul apei, iar ce din mijloc shi-a schimbat culoarea in 2-3 secunde, revenind la culoarea obishnuita pentru un guvid.
Este un peshte relicva. Nu mai poate fi intalnit decat in marea Azov shi marea Neagra, dar va spun cu mana pe inima ca am vazut si in marea Adriatica, undeva pe la Rimini...
Pe un fund nisipos erau mai multi guvizi ashezati oarecum in cerc, iar in mijloc era un guvid atata de deschis la culoare incat parea alb. Cand mi-au observat prezentza guvizii au fugit reorientandu-se pe fundul apei, iar ce din mijloc shi-a schimbat culoarea in 2-3 secunde, revenind la culoarea obishnuita pentru un guvid.
Este un peshte relicva. Nu mai poate fi intalnit decat in marea Azov shi marea Neagra, dar va spun cu mana pe inima ca am vazut si in marea Adriatica, undeva pe la Rimini...
Last edited by VALI on Thu Apr 13, 2006 8:37 am, edited 3 times in total.
...they say scuba-divers go into the deep to look arround...and the free-divers to look into themselves...
-
christianpindichi
- Junior
- Posts: 25
- Joined: Thu Mar 09, 2006 12:21 pm
- Location: Constanta
- Contact:
Exista mai multe subspecii.De aceea au mai multe culori,iar daca va uitati atenti au si forme diferite.Cei de 30-35 cm de care pomenea vali,sunt hanusi.nu ma pricep la denumirile stiintifice insa va pot spune ca cel mai apreciat de pescari este strunghilul.foarte lacom..
aa inca ceva era sa uit.ca o particularitate...icrele de guvid sunt comestibile si sunt la fel de mari ca icrele de stiuca
aa inca ceva era sa uit.ca o particularitate...icrele de guvid sunt comestibile si sunt la fel de mari ca icrele de stiuca
si daca ramuri bat in geam.....tai craca
[/img]