povesti

[eugen]

Da, aceasta este, doar ca cele de aici au tentaculele mult mai mici. Cele care traiesc in ocan au tentaculele lungi si pisca rau, rau. Mersi de ajutor!

[eugen]

Vasul Empro 1 e mare, spatios si puternic, fara eleganta nobila a lui Dream Sea, vasul nostru. In salon, banchetele sunt acoperite cu nylon. Pe alocuri nylonul a cedat nervos si, cu toata aceasta protectie, canapelele au o culoare indoielnica. Vasul alearga falnic pe valuri, are ceva din comportamentul rusilor, clientii lui obisnuiti, ca din topor. Azi impartim vasul cu Dolphin Diving, Anthias Diving, Sinai Scuba si noi, Absolut Divers. Instructorul ghid principal e Sergei, un rus simpatic de vreo 40 de ani. Sergei e mic de statura, dar puternic ca un leu, vine de la mama Rusia. O tigara ii atarna vesnic in coltul buzelor si zambetul lui e al unui strengar marinar.

Jan e un instructor inalt, blond, pe fata lui se intipareste intotdeauna o stranie nedumerire de parca tocmai a venit de pe camp, de la seceris. Parul lui blond e tepos si se ridica pe alocuri in sus surprins de vartejuri nevazute. Jan prezinta un incercat slip de baie care in vremurile bune trebuie ca avea o culoare proprie. Acum abia se tine intr-un elastic si la fiecare din miscarile lui te temi ca poa' sa-l piarda. Echipamentul lui Jan e si el tare vechi, al unui instructor cu multe, multe scufundari. Fermuarele botoseilor lui au cedat de mult asa ca isi tine botoseii in picioare cu doua elastice ca doua portjartiere.

Ahmet, ca orice egiptean, nu poti sti ce hram poarta. ahmet are pielea de abanos, se incadreaza in tinuta turistilor cu pantaloni rosii largi, cascheta, ochelari de soare si muzichii la urechi. Rasul lui are stralucirea fericita a tineretii. Cand face conversatie spune atat de multe prostioare si nonsensuri incat lasa impresia ca stai de vorba cu un copil, are aceeasi inocenta. Pe bicepsul drept are o cicatrice oribila, parca cineva i-a smuls o bucata de muschi cu un cleste. Mi-am banuit tare de el si m-am intrebat ce accident oribil a putut sa sufere. Mi-a marturisit ca e urma unui vaccin de pe vremea copilariei.

Dar toti acesti colegi scafandri isi cunosc meseria ca pe propriul buzunar.

[eugen]

Ma incearca o mare bucurie de a reveni pe vasul nostru Dream Sea. In plin Ramadan, bucatarul nostru s-a intrecut pe sine si ne-a pregatit calamari prajiti, salata de castraveti cu yogurt, salata de rosii si alte verdeturi, sos de tahin (susan), orez, macaroane si cartofi prajiti. Nu stiu cum reusesc ca ei nu au voie sa manance de la rasaritul soarelui pana la apus, adica de pe la 4 dimineata pana pe la 5.30 dupa-amiaza, nici apa nu beau si bucatarie de pe vas e asa de mica.

Avem doar cativa clienti azi. Eu am 3 elevi pentru Open Water, doua fete lungi si frumoase si un baiat, prietenul uneia dintre fete. N-eam scufundat ieri la Gordon Reef, in stramtoarea Tiran, in gradina de nisip a anghilelor. Elevii mei sunt inca neajutorati cu flotabilitatea, cad in toate laturile, se ridica cu picioarele in sus ca broscutele, uneori se zbat ca gandacii de bucatarie.

A inceput perioada care-mi place cel mai mult in Sharm. E cald si bine, nici prea fierbinte, nici racoare. In zilele libere facem iesiri cu motocicleta in desert, cinam la prieteni mancare tailandeza sau carnat de porc cand mai vine cate unul din tara. Alerg cainele cu bicicleta.

[peret]

Ah...Ramadan...nasol...imi rascoleste amintiri cam nasoale. In Arabia Saudita in perioada Ramadan-ului chiar daca nu esti musulman nu ai voie sa pui nimic in gura in public...si pedeapsa e inchisoarea...deci trebuie sa te ascunzi si daca bei apa..care iti cam trebuie pentru ca afara sint +40-50 grade. Totul este inchis: restaurante/magazine..etc..etc.
Totul se deschide doar noapte dupa apusul soarelui (mai precis dupa Iftar adica micul dejun de dupa apusul soarelui) si stau deschise pina cealalta zi la rasarit..si asta o luna.....durere, toata ziua iti este data peste cap.
Iar din cauza ca intre apus si rasarit nu se pune nimic intre buze (nici chiar tigara) toti devin irascibili, nervosi, agitati.....plus ca practic nu se mai munceste pentru ca toti dorm ziua cind nu pot minca si se trezesc seara.....si culmea ca Ramadanul este de fapt perioada de post...dar toti se ingrasa cu cite 7-8 kg...ca maninca ca niste nehaliti dupa apusul soarelui.....

Precis in Egipt e mai lejer.....daca bucatarul face si mincare pe vas....

[eugen]

Asa e, in Egipt Ramadanul nu-i afecteaza practic pe straini. La pub-ul unde ne bem bericile egiptenii nu sunt serviti cu alchool in aceasta perioada. Magazinele se inchid doar in ora marii rugaciuni. Dar cum se apropie apusul toti devin atat de nerabdatori ca nu te mai poti itelege cu ei. Capitanul nici nu vrea sa auda ca vreau sa fac a 3ia scufundare.

[peret]

Acum imi pica fisa....ca Ramadan-ul e undeva in august parca.....sau e acum?

[eugen]

Photo Alin Ardelean

[eugen]

Si aici il vedeti pe Moris, pestele de piatra de care va povesteam.

[eugen]

Se povesteste ca stramosii pisicilor de mare sunt rechinii. Acum 1.000.000 de ani ceva s-a intamplat si pisicile de mare au devenit pisici de mare. Au pastrat scheletul cartilaginos. Manta Ray si vulturii de mare "zboara" gratios pe cand pisicile de mare isi onduleaza marginile discului, ghitarfish-ul si torpido ray inoata cu miscarile cozii. Pisicile de mare cu corpul in forma de disc prefera camuflajul in namol sau nisip de unde scot doar ochii si aparatul respirator, sunt solitare. Mata ray si vulturii zboara in comunitati sau in perechi. Hrana lor de baza sunt molustele, crustaceele, viermii si pestisorii. Manta ray prefera zooplanctonul sau bancurile de sardine. Vulturii si Stingrays, au coada lunga ca un bici, prezinta un spin veninos aproape de capatul ei. Ranile provocate de ele prezinta dureri acute, stare de voma, scaderea presiunii sangelui, transpiratie, paralizie musculara si fatalitati. Sunt dragute, dar nu e de joaca!

Cea de care vreau sa va vorbesc e una mica si rotunda ca o omleta din 6 oua, Torpedo Ray - Torpedo panthera. De coloarea omletei in care ai amestecat si cateva bucatele de carnat, are doi ochisori mici cu care nu inteleg ce face pentru ca e complet oarba. Inoata incetisor pe nisip fluturandu-si coada ca o lopatica si se izbeste de toti coralii si de toate pietrele. Langa ochi are niste nervuri vizibile si cateva pete galbene care sunt centrii ei electrizanti. Acesta e sistemul ei de aparare. Doarme in nisip, se acopera cu o pelicula fina de nisip. Uneori ii zaresti doar contururile in camuflajul ei. Cand e pusa pe treaba sapa in nisip cu "gura" si face o mizerie de nedescris, ceea ce atrage imediat curiozitatea pestilor papagal "E de mancare pe-aici?"

Bluespotted stingray - Taeniura lymma are coada scurta si spinul ei albastru e foarte vizibil. Aceasta e cea mai raspandita in Marea Rosie si datorita petelor ei frumos albastre e des vazuta de scafandri. In Middle Garden gasisem una care pierduse un ochi si ma apropiam intotdeauna de ea incetisor de pe partea ei oarba. Cand ma simtea in sfarsit tresarea si o lua la goana. Aveam timp suficient sa o studiez, mi-era mila de ochiul ei orb. In pozele macro am descoperit ca pielea capului ei plat era de fapt un camp de gaurele cu centri nervosi si elecrizanti. Acesteia ii place sa-si faca siesta in umbra coralilor Accropora ca si cum s-ar astepta sa inceapa ploaia si-ar zice de sub umbrela coralului "Uite, ploua!" Alteori gasesc exemplare cu coada rupta.

Vulturul de mare are fata de bebelus cu ochi foarte expresivi, un cioc de rata cu care amusina prin nisip sau prin salata de alge. Aripile ei au pete negre si albe, burtica alba si coada ei neagra e lunga ca un bici, de 3, 4 ori mai lunga decat corpul. acesteia ii place albastrul adanc si apare in zbor vertical din adancimi, isi schimba brusc directia sau face cercuri mari de zbor.

Manta ray se balaceste la suprafata. Cand marea e plina de plancton, suprafata pare murdara si uleioasa. Manta zburda si sare cand afara din apa cand sub apa. Privita de pe vas ai impresia ca nu stie sa inoate sau ca e in pericol, de fapt ea isi savureaza supa de zooplancton, e nehalita si se chinuie sa filtreze cat mai mult. Acum cateva zile am vazut una la masa, s-a apropiat de noi si eu i-am spus "Buna, frumoaso!"

[eugen]

Cand am venit in Sharm m-am aflat la primul rasarit de soare pe terasa hotelului Crowne Plaza si m-am intrebat vazand marea aceasta de un albastru atat de limpede, oare ce minunatii ascunzi? Mai intai m-au intampinat pestii papagali care prin comportamentul lor par intotdeauna pusi pe sotii, topaitorii. Vazandu-i "zburand" in toate directiile mi se parea ca vor incepe sa cante tra la la. Apoi coralii in toate formele si culorile... nu mai pridideam sa-i descriu mamei si prietenilor formele lor stranii: unul arata ca un buchet de trandafirasi ce se deschid si se inchid ca o respiratie, altii sunt verzi cu mustacioare delicate la capete in forma unei hartii creponate, altii sunt ca niste peticele de jaratic... In cei 50m de tarm pe care-i parcurgeam zilnic descopeream altii si altii si peisajul acesta devenit atat de familiar era altul in fiecare zi, intr-o alta lumina. A venit o furtuna si marea a maturat pontonul nostru cu toate barnele lui de beton. Am fost nevoita sa-mi duc scafandrii pe potonul plutitor de unde ne intorceam in patru labe in furia valurilor. Am descoperit o murena sub o umbrela de coral Accropora, era acolo in fiecare zi, mi-era frica rau de ea. In ziua cu furtuna am vazut-o cum tremura, mi-a fost atunci mare mila de ea. Din cand in cand pesti mari caorora nu le stiam numele strabateau in goana linia suprafetei, ca sagetile. Incet, incet am inceput sa colectionez monede si alte chestii. Rusii au un obicei ciudat, ca sa pastreze speranta reintoarcerii arunca o moneda in mare. Le mai am si acum intr-un cosulet de rachita. Asa se face ca ma uitam mai cu atentie sub pontoanele hotelelor sa le gasesc. Elasticele de par ale fetelor le agatam de manometru, snorkele le faceam cadou baietilor de la centru, mastile le-am pastrat. Cand aveam cate un intro imi plimbam scafandrul pe sub ponton la "cules". Odata am gasit un bilet de 100 LE, l-am uscat si mi-am luat capsuni o saptamana. Tot acolo la Crownw Plaza am vazut prima mea broasca testoasa, primii delfini botlenose si primul rechin, un punta nera. Cand aveam timp liber mai scufundam pe cate unul din baietii de la echipamente si pe cei de la prosoape, asa se face ca am acasa cel putin 10 prosoape mari cu dungi galbene, pana si cainele meu Tesa doarme tot pe un prosop de la Crowne Plaza. Sala de clasa a centrului era pictata de un scafandru artist cu un peisaj marin. Se afla chiar in dreptul biroului de animatie, vedeam toata gimnastica de dimineata si spectacolele cu scuipatorii de foc de dupa-amiaza. Pentru partea de confined a cursului OW urcam la micuta piscina de deasupra centrului. Micuta de tot aceasta sala de clasa acvatica, aveam loc doar eu si colegul meu Wael fiecare cu cate un student. Wael avea un costum uzat si-l vedeam cum tremura ca varga. Din cand in cand veneau baietii de la house kipping cu un aspitaror sa curete fundul piscinei si ne tot gadilau cu furtunul pe la genunchi in zorul lor. Contabilul Salama se ascundea in chetretul lui cu birouri si manca in orice moment al zilei. De-atunci am vazut mare parte din ceea ce viseaza sa vada orice scafandru, cel mai adanc in amintirea mea ramane soarele, acest nefiresc soare puternic al Egiptului.

[vladone]

Buna Ligia,

Salutari de la Chris si Wahid Azab!
Tocmai ne-am intors de la o tura de scufundari la SSH si la un pahar de vorba cu mai sus mentionatii, ne-am dat seama ca s-ar putea ca voi sa fi lucrat impreuna. Asa o fi?

Astept vesti,
Vlad

[eugen]

Salut Vlad,
chiar asa este, cu Chris am lucrat mai mult de un an si cu Wahid vreo jumate de an, vezi ce mica e lumea asta mare... Tocmai m-am intors de acasa dintr-o mica vacanta verde. Ti-a placut in Sharm? Ai prins caldura cea mare, nu-i asa?
Cu prietenie, Eugen

[vladone]

Chiar ca e mica lumea.

Noi mergem la SSH de vreo 5 ani asa ca stim la ce sa ne asteptam din punct de vedere al caldurii. Se pare ca acum am nimerit destul de bine, inainte de invazia rusilor (nu am avut decat 3 bucati pe barca). Sper sa mai facem o tura in toamna poate ne vedem atunci cu totii.

Bafta,
Vlad

[eugen]

Nu s-ar zice ca suntem lipsiti de imaginatie cand vorbim de numele pestilor. Lumea in care cobor eu e populata de clautii de mare, de pestele leu, pestele de piatra, pestele fuier, pestele papagal, pestele trompeta, pisica de mare, vulturul de mare, rechinul balena, limba de mare, pestele soldat, pestele crocodil, pestele inger, pestele chirurg, pestele sanitar, pestele cutie, pestele soparla... Iar lumea mea marina, cea numai pentru ochii mei, e populata de murena Margareta, pestele de piatra Moris, Napoleonul Pappy... Mi se intampla deseori sa-i povestesc sotului meu seara Am vazut un Pappy si un Moris. Peisajul marin e colorat de coralii Broccoli, de coralii creiere, coralul ciuperca, coralul pres, coralul salata sau coralul frunza si e gata, esti in poveste. E foarte meritoriu sa cunosti numele a cat mai multi pesti cand esti un scafandru cu experienta, e profesionist sa cunosti numele latin si e minunat cand poti numi pestii in mai multe limbi. Imi amintesc insa si de un instructor care ne-a tinut un briefing de vreo 15 min in care vorbea de o Gymnotorax nudivomer, de casa unui Scorpaenopsis diabolus, de reproducerea unei Eretmochelys imbricata si despre agresivitatea lui Carcharynus longimanus si cum la vremea aceea eram un bebelus scafandru mi-a fost rusine sa-i spun ca nu inteleg nimic si ne-am privit intre noi, cei care ascultam, cu sfiala, si am tras concluzia ca om videa oarece sub apa. Acum stiu despre ce vorbea atunci domnul instructor, pot spune multe despre comportamentul acestor pesti savanti, dar prefer sa descriu lumea pe care o vad cu cuvintele povestilor mele.

[peret]

Photo Alin Ardelean

Minunata poza! Nota 10!!! Merci pentru ca ai reusit sa-l lamuresti sa o pui pe forum! :-)