Incidente si accidente la scufundari PARTEA II
Moderator: dancroitoru83
Re: Incidente si accidente la scufundari PARTEA II
dell, o reteta, pui barca pe chila, te asezi in ea si iesi de sub apa precum Neptun!
ape limpezi!!! ...
Re: Incidente si accidente la scufundari PARTEA II
Aveam tridentul la amanet si ... am lasat aparitia pe scena pentru alta data. Mai avem 3 barci de scos si va promit ca asa vom face. he he he
Bla bla bla
Re: Incidente si accidente la scufundari PARTEA II
Hai sa va mai zic o patanie.
Participam la recuperarea unui elicopter prabusit intr-ul lac de acumulare. Eram impreuna cu Nautilus si Robert. Intram in apa dimineata la 8 si pe la 16 reusim sa localizam epava. Foloseam o tehnica rudimentara, dar foarte eficienta ... am legat o saula de 80 ml intre doua barci si pe saula 3 plumbi ... pentru a peria fundul lacului pe o banda de 60 m latime.
Cand in sfarsit se agata si epava, vine si radul meu sa intru in apa. La primul pas in apa se simtea deja in masca mirosul de cherosen... o vizibilitate de maxim 30 cm. Merg pe fir si cat pe ce sa dau cu capul in epava elicopterului. Bucuros ca am gasit pana la urma epava nu vreau sa ii mai dau drumul. Leg o saula de la baliza de semnalizare ( genul acela care se umfla sub apa), de epava si nu am simtit ca saula s-a agatat de labe. Eram undeva la 7-8 m si cand umflu, baliza ma trage cu picioarele in sus. Am zis ca inebunest, dadeam cu cutitul in toate partile.
Am crezut pentru cateva sec ca ma lupt cu moroiu. Gratar te fac firai al draqu ! Au trecut cateva sec sa imi dau seama cum stau si m-am linistit. Cand sa ies la suprafata imi iesea doar scafarlia si putin din masca. Nu puteam sa scot detentorul ca eram sub apa. imi venea sa tai saula, dar am cautat elicopterul toata ziua si nu vroiam sa-l pierd. Am facut semn ca am gasit epava si ca am nevoie de ajutor. Astia stateau in barca si credeau ca fac misto de ei. Si-au dat seama rapid si au sarit sa ma ajute. Au eliberat labele si m-au descalcit din saula.
Participam la recuperarea unui elicopter prabusit intr-ul lac de acumulare. Eram impreuna cu Nautilus si Robert. Intram in apa dimineata la 8 si pe la 16 reusim sa localizam epava. Foloseam o tehnica rudimentara, dar foarte eficienta ... am legat o saula de 80 ml intre doua barci si pe saula 3 plumbi ... pentru a peria fundul lacului pe o banda de 60 m latime.
Cand in sfarsit se agata si epava, vine si radul meu sa intru in apa. La primul pas in apa se simtea deja in masca mirosul de cherosen... o vizibilitate de maxim 30 cm. Merg pe fir si cat pe ce sa dau cu capul in epava elicopterului. Bucuros ca am gasit pana la urma epava nu vreau sa ii mai dau drumul. Leg o saula de la baliza de semnalizare ( genul acela care se umfla sub apa), de epava si nu am simtit ca saula s-a agatat de labe. Eram undeva la 7-8 m si cand umflu, baliza ma trage cu picioarele in sus. Am zis ca inebunest, dadeam cu cutitul in toate partile.
Am crezut pentru cateva sec ca ma lupt cu moroiu. Gratar te fac firai al draqu ! Au trecut cateva sec sa imi dau seama cum stau si m-am linistit. Cand sa ies la suprafata imi iesea doar scafarlia si putin din masca. Nu puteam sa scot detentorul ca eram sub apa. imi venea sa tai saula, dar am cautat elicopterul toata ziua si nu vroiam sa-l pierd. Am facut semn ca am gasit epava si ca am nevoie de ajutor. Astia stateau in barca si credeau ca fac misto de ei. Si-au dat seama rapid si au sarit sa ma ajute. Au eliberat labele si m-au descalcit din saula.
Bla bla bla
Re: Incidente si accidente la scufundari PARTEA II
Pai sa va zic si eu o patanie de-a mea.
Eram in Cipru si am vrut sa fac si eu o scufundare pe acolo si ca atare ma duc la un dive center si aranjez pentru a doua zi pentru 2 scufundari. A doua zi dimineata mergem in port, ne urcam pe barca si incepem sa ne pregatim echipamentele de scufundare. Incep verificarile si constat ca mustucul de la detentor era cam "muscat" si se cam misca si ca atare decid sa-l schimb. Desfac colierul de pe mustuc, trag de inebunesc si in cele din urma reusesc sa-l scot, pun un alt mustuc, moment in care sunt chiar fericit ca nu ma chinui asa de mult deoarece intra mult mai usor decat ma asteptam. Pun inapoi colierul (nu am folosit "soricel" de unica folosinta deoarece colierul putea fi refolosit, avea un fel de piedica de siguranta, etc) si treaba e gata.
Vine capitanul si zice: baieti am o veste proasta, pe mare e furtuna de gradul 4, o sa sa iesim in larg sa incercam sa vedem daca reusiti sa va scufundati si daca nu, anulam scufundarea. Ne prezinta vasul (cam mic, in total eram 5 scafandrii si capitanul). Cand am iesit in larg m-am felicitat in gandul meu pt alegerea facuta sa nu ma scufund in shorty si am luat costumul integral deoarece era un vant de "mureai nenica", se spargeau valurile la prova de ne stropea in barca mai ceva ca la dusuri. Ajungem la locul de scufundare unde se chinuie un divemaster aproximatic 30-40 de minute se ne legam de un balon (ancora) si in sfarsit reuseste acest lucru fara sa se inece saracul de cate valuri i s-au spart in cap.
Incepe aventura: punem echipamentul pe noi (butelia in spate) ne tineam cu amandoua mainile de tavanul barcii si inaintam pe rand si cu greu pana in partea din spate a barcii, la platforma. Cu aproximativ 1,5-2 metri inainte de marginea exterioara a platformei nu mai exista insa acoperis si ca atare nu aveai de ce sa te mai sprijini pentru a inainta....boooon. S-a proptit capitanul de una dintre laturile platformei si ne intindea mana pentru a ajunge pana langa el, dupa care se apleca si "ne lega la sireturi" adica ne ajuta cu labele.
Inainte sa sarim ne intreba pe fiecare in parte: te simti bine? nu iti este rau, nu? crezi ca o sa reusesti?....
Acum urma faza tare: giant foot.... valurile aveau aproximativ 2 metrii si ca atare te uitai ca prostul la marginea platformei, cand te uda la picioare cand era cate un "hau" de 2-3 metri sub tine si tot calculam cum vin valurile....
In cele din urma reusim sa sarim pe rand in apa si stateam agatati de sfoara cu detentoarele in gura ca erau valuri prea mari sa stam cu snorkelul.... Ok, ok, ok....hai la fund
Echipa mea era formata din subsemnatul, un ofiter francez de pe un vas militar (scubabuddy pt mine) si un englez de aproximativ 20 de ani ca divemaster-ul nostru.
Ajungem la fund, 22 metri, apa limpede, vizibilitate 30-40 metri, fara curenti, bancuri de pesti, apa avea 27 de grade, etc. Formam sub apa un tringhi cu laturile de aproximativ 7-8 metri, in fata si pe mijloc divemaster-ul eu in spate stanga si ofiterul francez in dreapta mea.
La un moment dat, cum stateam si eu linistit si admiram peisajul incep sa-mi pun intrebarea, oare ce este cu astea 2-3 bule care tot trec usor pe langa masca mea??? Eu care am un consum foarte mic de aer deoarece respir foarte rar, chiar ma intrebam totusi de unde vin (???) ca eu nu expiram chiar atunci nici macar putin..... expir calm si linistit si dau sa trag si eu o gura de aer ca tot omul, moment in care apa super sarata imi ajunge din plin in gat pana in fundul, fundului, fundului gatului.... si ma apuca brusc o tuse de zile mari....tusesc de 3-4 ori si se duce naibii pana si ultima picatura de aer pe care o aveam in plamani moment in care oricum scuip si detentorul din gura....boooooon. Inchid gura ca sa nu mai vina apa si ma uit in jos si cand, ce vad? Agale se scufunda si mustucul meu ca detentorul oricum nu se mai vedea nicaieri.... Moment in care ma uit dupa scubabuddy-ul meu, era cu spatele la 7-8 metri in dreapta mea si era foarte concentrat sa faca poze macro la un peste...... ma uit in fata la divemaster....10-12 metri, dadea agale din labe si "se tinea cu mainile de burta"....
Pai ce sa fac?....si brusc imi aduc aminte de octopus.....salvarea mea !!! ma felicit pentru rigurozitatea pentru care prind mereu octopusul la piept sa fie accesibil, usor de gasit, rapid de scos si mai ales in orice moment.....
In sfarsit iau o gura de aer, mai tusesc de 5- 10 ori si intre timp recuperez mustucul din nisip si ma duc la scubabuddy si-i arat ca voi continua scufundarea respirand din octopus si totul a revenit la normal
Ce se intamplase de fapt? Cand bulele treceau usor pe langa masca mea, in realitate s-a desfacut colierul, a iesit partial mustucul din detentor si atunci cand am expirat a iesit detentorul de tot si eu tineam linisitit DOAR mustucul in gura (!!!) si am tras linistit si cu incredere o super gura de apa de mare sarata ca naiba, direct in fundul gatului......
Concluzia finala: cateodata chiar vei fi pus in situatia in care va trebui sa te descurci chiar si doar pentru cateva momente pe cont propriu.... De abia atunci o sa vezi cu adevarat cat de bine este ca ai fost atent la cursuri, ai exersat si discutat ce masuri trebuie sa adopti in situatii de urgenta, te feliciti ca ai efectuat mai multe scufundari pentru a capata experienta si cat de bine este atunci cand nu iti pierzi calmul, nu intri in panica, etc.
Eram in Cipru si am vrut sa fac si eu o scufundare pe acolo si ca atare ma duc la un dive center si aranjez pentru a doua zi pentru 2 scufundari. A doua zi dimineata mergem in port, ne urcam pe barca si incepem sa ne pregatim echipamentele de scufundare. Incep verificarile si constat ca mustucul de la detentor era cam "muscat" si se cam misca si ca atare decid sa-l schimb. Desfac colierul de pe mustuc, trag de inebunesc si in cele din urma reusesc sa-l scot, pun un alt mustuc, moment in care sunt chiar fericit ca nu ma chinui asa de mult deoarece intra mult mai usor decat ma asteptam. Pun inapoi colierul (nu am folosit "soricel" de unica folosinta deoarece colierul putea fi refolosit, avea un fel de piedica de siguranta, etc) si treaba e gata.
Vine capitanul si zice: baieti am o veste proasta, pe mare e furtuna de gradul 4, o sa sa iesim in larg sa incercam sa vedem daca reusiti sa va scufundati si daca nu, anulam scufundarea. Ne prezinta vasul (cam mic, in total eram 5 scafandrii si capitanul). Cand am iesit in larg m-am felicitat in gandul meu pt alegerea facuta sa nu ma scufund in shorty si am luat costumul integral deoarece era un vant de "mureai nenica", se spargeau valurile la prova de ne stropea in barca mai ceva ca la dusuri. Ajungem la locul de scufundare unde se chinuie un divemaster aproximatic 30-40 de minute se ne legam de un balon (ancora) si in sfarsit reuseste acest lucru fara sa se inece saracul de cate valuri i s-au spart in cap.
Incepe aventura: punem echipamentul pe noi (butelia in spate) ne tineam cu amandoua mainile de tavanul barcii si inaintam pe rand si cu greu pana in partea din spate a barcii, la platforma. Cu aproximativ 1,5-2 metri inainte de marginea exterioara a platformei nu mai exista insa acoperis si ca atare nu aveai de ce sa te mai sprijini pentru a inainta....boooon. S-a proptit capitanul de una dintre laturile platformei si ne intindea mana pentru a ajunge pana langa el, dupa care se apleca si "ne lega la sireturi" adica ne ajuta cu labele.
Inainte sa sarim ne intreba pe fiecare in parte: te simti bine? nu iti este rau, nu? crezi ca o sa reusesti?....
Acum urma faza tare: giant foot.... valurile aveau aproximativ 2 metrii si ca atare te uitai ca prostul la marginea platformei, cand te uda la picioare cand era cate un "hau" de 2-3 metri sub tine si tot calculam cum vin valurile....
In cele din urma reusim sa sarim pe rand in apa si stateam agatati de sfoara cu detentoarele in gura ca erau valuri prea mari sa stam cu snorkelul.... Ok, ok, ok....hai la fund
Echipa mea era formata din subsemnatul, un ofiter francez de pe un vas militar (scubabuddy pt mine) si un englez de aproximativ 20 de ani ca divemaster-ul nostru.
Ajungem la fund, 22 metri, apa limpede, vizibilitate 30-40 metri, fara curenti, bancuri de pesti, apa avea 27 de grade, etc. Formam sub apa un tringhi cu laturile de aproximativ 7-8 metri, in fata si pe mijloc divemaster-ul eu in spate stanga si ofiterul francez in dreapta mea.
La un moment dat, cum stateam si eu linistit si admiram peisajul incep sa-mi pun intrebarea, oare ce este cu astea 2-3 bule care tot trec usor pe langa masca mea??? Eu care am un consum foarte mic de aer deoarece respir foarte rar, chiar ma intrebam totusi de unde vin (???) ca eu nu expiram chiar atunci nici macar putin..... expir calm si linistit si dau sa trag si eu o gura de aer ca tot omul, moment in care apa super sarata imi ajunge din plin in gat pana in fundul, fundului, fundului gatului.... si ma apuca brusc o tuse de zile mari....tusesc de 3-4 ori si se duce naibii pana si ultima picatura de aer pe care o aveam in plamani moment in care oricum scuip si detentorul din gura....boooooon. Inchid gura ca sa nu mai vina apa si ma uit in jos si cand, ce vad? Agale se scufunda si mustucul meu ca detentorul oricum nu se mai vedea nicaieri.... Moment in care ma uit dupa scubabuddy-ul meu, era cu spatele la 7-8 metri in dreapta mea si era foarte concentrat sa faca poze macro la un peste...... ma uit in fata la divemaster....10-12 metri, dadea agale din labe si "se tinea cu mainile de burta"....
Pai ce sa fac?....si brusc imi aduc aminte de octopus.....salvarea mea !!! ma felicit pentru rigurozitatea pentru care prind mereu octopusul la piept sa fie accesibil, usor de gasit, rapid de scos si mai ales in orice moment.....
In sfarsit iau o gura de aer, mai tusesc de 5- 10 ori si intre timp recuperez mustucul din nisip si ma duc la scubabuddy si-i arat ca voi continua scufundarea respirand din octopus si totul a revenit la normal
Ce se intamplase de fapt? Cand bulele treceau usor pe langa masca mea, in realitate s-a desfacut colierul, a iesit partial mustucul din detentor si atunci cand am expirat a iesit detentorul de tot si eu tineam linisitit DOAR mustucul in gura (!!!) si am tras linistit si cu incredere o super gura de apa de mare sarata ca naiba, direct in fundul gatului......
Concluzia finala: cateodata chiar vei fi pus in situatia in care va trebui sa te descurci chiar si doar pentru cateva momente pe cont propriu.... De abia atunci o sa vezi cu adevarat cat de bine este ca ai fost atent la cursuri, ai exersat si discutat ce masuri trebuie sa adopti in situatii de urgenta, te feliciti ca ai efectuat mai multe scufundari pentru a capata experienta si cat de bine este atunci cand nu iti pierzi calmul, nu intri in panica, etc.
Re: Incidente si accidente la scufundari PARTEA II
...oricum, ai fost si esti ascultator
ape limpezi!!! ...
Re: Incidente si accidente la scufundari PARTEA II
cel mai potrivit loc pentru al doilea second-stage este la gat, legat cu un colier; il poti baga in gura fara sa pui mana daca trebuie.
Re: Incidente si accidente la scufundari PARTEA II
....da, este o varianta...dar daca ti-l solicita partenerul? sau nu trebuie sa ne gandim decat la noi
sa respectam regula si inainte de scufundare sa avem in vedere sa-l avem prins in zona pieptului , nu ascuns prin buzunar sau legat sa nu pota fi utilizat.
un scafandru intrat in panica una din primele lui miscari este aceea de a luat alt regulator.... nu vede culoarea galbena!!!!! atunci se infige la gura ta.
te asigur, ar fi neplacut. in loc sa te concentrezi asupra situatiei...sa-l stabilizezi...stai sa iti rezolvi si tie problema.
de aceea, regula de aur. octopusul " agatat zona pieptului si usor de detasat si accesat de oricine.
sa respectam regula si inainte de scufundare sa avem in vedere sa-l avem prins in zona pieptului , nu ascuns prin buzunar sau legat sa nu pota fi utilizat.
un scafandru intrat in panica una din primele lui miscari este aceea de a luat alt regulator.... nu vede culoarea galbena!!!!! atunci se infige la gura ta.
te asigur, ar fi neplacut. in loc sa te concentrezi asupra situatiei...sa-l stabilizezi...stai sa iti rezolvi si tie problema.
de aceea, regula de aur. octopusul " agatat zona pieptului si usor de detasat si accesat de oricine.
ape limpezi!!! ...
Re: Incidente si accidente la scufundari PARTEA II
Regula de aur e cam ruginita. Eu chiar imi anunt ferm buddy-ul sa ia regulatorul din gura mea - daca mi-l cere calm, tot pe cel din gura i-l dau (e pe un furtun de 2m, sigur merge pentru ca o secunda inainte il foloseam eu, iar locul lui e foarte clar - in gura; in plus, este deja setat pe efort minim asistat venturi, pe cand cel de rezerva e setat pe efort maxim, cu venturi-ul dezactivat, ca sa nu debiteze aer de nebun). Oricum, citisem niste statistici conform carora un scafandru panicat se repede la regulatorul din gura ta in 65% din cazuri. Am "demonstrat" si in Hurghada chestia asta, cand Sorin a luat aer de la mine si inotam lejer unul langa altul fara nici un disconfort, fara sa ne tinem unul pe altul in vreo pozitie dubioasa si contorsionata. Am fi putut chiar si sa trecem prin vreo gaura asa, unul dupa altul, fara probleme.
Celalalt e sub barbie, gata de bagat in gura cand celalalt ti-a fost smuls (la modul ideal nu cu tot cu dinti ), si da, e doar pentru mine. Un alt avantaj al pozitionarii sub barbie este observarea rapida/usoara a unui eventual freeflow, care pe piept poate trece neobservat.
Celalalt e sub barbie, gata de bagat in gura cand celalalt ti-a fost smuls (la modul ideal nu cu tot cu dinti ), si da, e doar pentru mine. Un alt avantaj al pozitionarii sub barbie este observarea rapida/usoara a unui eventual freeflow, care pe piept poate trece neobservat.
Re: Incidente si accidente la scufundari PARTEA II
nu am timp de discutii contradictorii statisticii sau sa caut disperat pe google sa ma documentez sa ..... fiecare are dreptul sa decida ceea ce vrea faca ... daca respecta ''regulile ruginite'' sau omologheaza regulile proprii. recomandarea ar fi sa experimenteze pe propria piele.
ape limpezi!
ape limpezi!
ape limpezi!!! ...
- adonay
- Veteran
- Posts: 224
- Joined: Wed Apr 08, 2009 5:00 pm
- Numar de scufundari: 11-50
- Certificare/acreditare: NAUI OWD
- Location: Bucharest, RO
Re: Incidente si accidente la scufundari PARTEA II
Confirm ca a fost foarte comod sa facem buddy-breathing in configuratia asta datorita lungimii furtunului si nu am avut nici o clipa nevoie sa ma tin de Victor. Trebuie sa recunosc ca mi-a facut mare placere sa respir tot dintr-un G250V si nu din vreo prastie de regulator folosit pe post de octopusvictor wrote: Am "demonstrat" si in Hurghada chestia asta, cand Sorin a luat aer de la mine si inotam lejer unul langa altul fara nici un disconfort, fara sa ne tinem unul pe altul in vreo pozitie dubioasa si contorsionata.
Sorin CONSTANTINESCU
http://matale.ro/trips/
http://matale.ro/trips/
Re: Incidente si accidente la scufundari PARTEA II
Bert, am citit cu mare interes povestea ta, iti multumesc ca ne-ai povestit-o. Ai invatat o lectie de scufundare. As sublinia deasemenea importanta pozitiei binomilor in grup. Erati foarte rasfirati, 7,8m mi se pare mult. Eu le spun studentilor mei, stati aproape, la acea distanta sa va puteti atinge buddyul cu mana daca e nevoie. De data aceasta te-ai ajutat singur, poate data viitoare vei ajuta tu pe cineva sau vei avea din nou nevoie de ajutor. Daca ramai la 7,8m in acea clipa rapida n-ai sa mai poti face nimic.
Ape limpezi!
Ape limpezi!
- peret
- Veteran
- Posts: 368
- Joined: Mon Mar 02, 2009 1:54 pm
- Numar de scufundari: 201-1000
- Certificare/acreditare: PADI
IANTD
CMAS - Location: Nummela, Finland
- Contact:
Re: Incidente si accidente la scufundari PARTEA II
Si mie mi se pare 7-8 metri foarte mult. Pe uscat pentru 7-8 metri ai nevoie de ceva efort sa-i parcurgi...dar sub apa?
Eu si cu buddy-ul stam lipiti ca doi scaieti unul de altul....maxim 2-3 metri unul de altul.....tot ce e mai mult de 2 metri mi se pare ca creste exponential riscul.
Din nou foarte imporant cine e buddy. Unul ales la intimplare de pe o barca plina cu scufundatori este din nou ultra riscant.
Eu personal, scufundarile cu un necunoscut le tratez ca un fel de solo...sau mai exact scufundari cu o butelie de aer de rezerva ambulanta
Deci de cite ori ma scufund prefer sa merg cu buddy-ul meu..(stiu ca nu e usor sa te sincronizezi) dar in special pentru scufundarile de adincime (peste 30m) e fara discutie extrem de important cu cine te balacesti.
Eu si cu buddy-ul stam lipiti ca doi scaieti unul de altul....maxim 2-3 metri unul de altul.....tot ce e mai mult de 2 metri mi se pare ca creste exponential riscul.
Din nou foarte imporant cine e buddy. Unul ales la intimplare de pe o barca plina cu scufundatori este din nou ultra riscant.
Eu personal, scufundarile cu un necunoscut le tratez ca un fel de solo...sau mai exact scufundari cu o butelie de aer de rezerva ambulanta
Deci de cite ori ma scufund prefer sa merg cu buddy-ul meu..(stiu ca nu e usor sa te sincronizezi) dar in special pentru scufundarile de adincime (peste 30m) e fara discutie extrem de important cu cine te balacesti.
-
- Senior
- Posts: 34
- Joined: Mon May 25, 2009 3:30 pm
- Numar de scufundari: 11-50
- Certificare/acreditare: AOW, RD
- Location: Bucuresti
- Contact:
Re: Incidente si accidente la scufundari PARTEA II
Buna baieti,
sa va spun patania mea
primele mele doua scufundari au fost in ras mohamed, eel garden, cred, atunci cand nu stiam absolut nimic despre diving ci doar ca imi placea apa si tot ce convietuia in ea.
... de vis as spune, doar ca la a doua scufundare am primit aceeasi butelie de 12l care (imi amintesc si acum) mai avea 80 b. (am crezut ca asa e bine)
eh..., si ne-am bagat la apa. cu un instructor ceh pe care nu am sa il uit niciodata, si inca doi invatacei, la 7-10 m adancime, printre corali si pestisori
dor ca aerul se sfarsea destul de repede, eu testam bcd-ul, respiratia era ca la inceput si in curand s-a apropiat acul de zona rosie.
m-am dus sa ii arat instructorului, dar nu a inteles nimic. am continuat scufundarea pana cand am simtit aerul f rarefiat (ma uitam la ac cu disperare cum trecea de 35, 30, 20) asa ca am decis sa ies... (stiam doar ca nu trebuie sa ies mai repede decat bulele de aer) si m-am ridicat incet spre lumina. mare fericire, doar ca am speriat pe toata; am innotat spre barca, am urcat fericita si toti au cascat ochii - mai aveam 15 b! dupa 10 minute apare si instructorul din apa cu ceilalti doi injurandu-ma de mama focului dar... ce sa ii fac, viata mea mi s-a parut mai importanta!
am reactionat instinctiv sa nu faceti asa
acum stiu de ce trebuie sa iti verifici echipamentul, de ce nu trebuie sa ai incredere in oameni necunoscuti, de ce nu trebuie sa pleci de nebun pe sub apa...
si mai stiu ca nu trebuie sa te scufunzi fara sa faci macar un curs innainte, fara sa stii ce se poate intampla daca...
cei care vreti sa faceti scufundari mergeti va rog la cursuri inainte spre binele vostru
toate cele bune
sa va spun patania mea
primele mele doua scufundari au fost in ras mohamed, eel garden, cred, atunci cand nu stiam absolut nimic despre diving ci doar ca imi placea apa si tot ce convietuia in ea.
... de vis as spune, doar ca la a doua scufundare am primit aceeasi butelie de 12l care (imi amintesc si acum) mai avea 80 b. (am crezut ca asa e bine)
eh..., si ne-am bagat la apa. cu un instructor ceh pe care nu am sa il uit niciodata, si inca doi invatacei, la 7-10 m adancime, printre corali si pestisori
dor ca aerul se sfarsea destul de repede, eu testam bcd-ul, respiratia era ca la inceput si in curand s-a apropiat acul de zona rosie.
m-am dus sa ii arat instructorului, dar nu a inteles nimic. am continuat scufundarea pana cand am simtit aerul f rarefiat (ma uitam la ac cu disperare cum trecea de 35, 30, 20) asa ca am decis sa ies... (stiam doar ca nu trebuie sa ies mai repede decat bulele de aer) si m-am ridicat incet spre lumina. mare fericire, doar ca am speriat pe toata; am innotat spre barca, am urcat fericita si toti au cascat ochii - mai aveam 15 b! dupa 10 minute apare si instructorul din apa cu ceilalti doi injurandu-ma de mama focului dar... ce sa ii fac, viata mea mi s-a parut mai importanta!
am reactionat instinctiv sa nu faceti asa
acum stiu de ce trebuie sa iti verifici echipamentul, de ce nu trebuie sa ai incredere in oameni necunoscuti, de ce nu trebuie sa pleci de nebun pe sub apa...
si mai stiu ca nu trebuie sa te scufunzi fara sa faci macar un curs innainte, fara sa stii ce se poate intampla daca...
cei care vreti sa faceti scufundari mergeti va rog la cursuri inainte spre binele vostru
toate cele bune
Re: Incidente si accidente la scufundari PARTEA II
Sunt cu totul de acord, 7-8 m este mult.eugen wrote:Bert, am citit cu mare interes povestea ta, iti multumesc ca ne-ai povestit-o. Ai invatat o lectie de scufundare. As sublinia deasemenea importanta pozitiei binomilor in grup. Erati foarte rasfirati, 7,8m mi se pare mult. Eu le spun studentilor mei, stati aproape, la acea distanta sa va puteti atinge buddyul cu mana daca e nevoie. De data aceasta te-ai ajutat singur, poate data viitoare vei ajuta tu pe cineva sau vei avea din nou nevoie de ajutor. Daca ramai la 7,8m in acea clipa rapida n-ai sa mai poti face nimic.
Ape limpezi!
Problema este ca scubabuddy-ul meu era un necunoscut, era interesat numai de poze, nu stiu daca s-a uitat mai mult de 3-4 ori la mine toata scufundarea iar divemaster-ul erau un englez plictisit de aproximativ 20 de ani. Apa avea o vizibilitate de 30-40 m si tot asa.....
- Misa
- Veteran
- Posts: 428
- Joined: Fri Apr 17, 2009 8:50 am
- Numar de scufundari: 11-50
- Location: Bucuresti
- Contact:
Re: Incidente si accidente la scufundari PARTEA II
Ca iti place apa e bine, ca ai vrut sa vezi ce e sub apa iarasi e bine, ca ai intrat in apa fara un tutorial basic de o ora iar e bine...dar frate, surioara, ce cautai pe la 7-10 m...nu-ti placea sa stai si tu la 1-2 m cu un buddy care sa te supravegheze si sa vezi daca-ti place sa vezi incat sa te faca sa te duci la curs si dupa aia la practica??? Eu zic ca asa e normal.Julls wrote:Buna baieti,
sa va spun patania mea
primele mele doua scufundari au fost in ras mohamed, eel garden, cred, atunci cand nu stiam absolut nimic despre diving ci doar ca imi placea apa si tot ce convietuia in ea.
... de vis as spune, doar ca la a doua scufundare am primit aceeasi butelie de 12l care (imi amintesc si acum) mai avea 80 b. (am crezut ca asa e bine)
eh..., si ne-am bagat la apa. cu un instructor ceh pe care nu am sa il uit niciodata, si inca doi invatacei, la 7-10 m adancime, printre corali si pestisori
dor ca aerul se sfarsea destul de repede, eu testam bcd-ul, respiratia era ca la inceput si in curand s-a apropiat acul de zona rosie.
m-am dus sa ii arat instructorului, dar nu a inteles nimic. am continuat scufundarea pana cand am simtit aerul f rarefiat (ma uitam la ac cu disperare cum trecea de 35, 30, 20) asa ca am decis sa ies... (stiam doar ca nu trebuie sa ies mai repede decat bulele de aer) si m-am ridicat incet spre lumina. mare fericire, doar ca am speriat pe toata; am innotat spre barca, am urcat fericita si toti au cascat ochii - mai aveam 15 b! dupa 10 minute apare si instructorul din apa cu ceilalti doi injurandu-ma de mama focului dar... ce sa ii fac, viata mea mi s-a parut mai importanta!
am reactionat instinctiv sa nu faceti asa
acum stiu de ce trebuie sa iti verifici echipamentul, de ce nu trebuie sa ai incredere in oameni necunoscuti, de ce nu trebuie sa pleci de nebun pe sub apa...
si mai stiu ca nu trebuie sa te scufunzi fara sa faci macar un curs innainte, fara sa stii ce se poate intampla daca...
cei care vreti sa faceti scufundari mergeti va rog la cursuri inainte spre binele vostru
toate cele bune
Care este reactiva ta fata de diving pe viitor...te mai atrage sau iti displace? Parerea mea este sa faci cursurile in Romania. Nu sunt cursuri de 3 lei, oamenii sunt bine trainuti, Marea Neagra nu e un mediu usor...dar atunci cand termini cursurile te simti foarte bine in mare...si stii ce inseamna 80Bar de pe butelia "plina".
Iti recomand daca nu ai facut cursurile sa iei legatura cu Robert Angelescu de pe acest forum aka userul: scubadiver.ro
http://forum.scubadiver.ro/memberlist. ... rofile&u=5
The worst day diving is better than the best day working.
http://www.soniamisa.blogspot.com
http://www.claudiumisa.blogspot.com
http://www.soniamisa.blogspot.com
http://www.claudiumisa.blogspot.com