rechinul cap de ciocan

[eugen]

Azi am avut o zi de lucru mai speciala in Marea Rosie, pentru ca am vazut lucruri mai speciale. N-am avut multi clieti si erau cu totii scafandri buni. La prima scufundare am sarit in spatele recifului Jackson, in stramtoarea Acquaba . Acest recif are la suprafata, pe partea nordica, epava Lara. Lara e facuta bucati de vanturile turbate si de valurile iernii. Scheletui ei starneste mila, mai cu seama ca-ti poti da bine seama ca era la vremea ei un cargo puternic. Pe partea epavei, curentul marin ce vine din stramtoarea Aquaba, loveste si el cu furie. Cum ne bucuram de o mare calma, am sarit in albastru, in aceasta parte, nu departe de recif. Am asteptat la suprafata sa plece vasul nostru, Dream Sea, si ne-am scufundat in albastru. Imediat am remarcat prezenta unui rechinas cap de ciocan cu pielicica stralucitoare si ochii negri. A inceput sa se invarta in jurul nostru ca la spectacol si noi nu ne mai saturam sa-l privim. Scafandrii au inceput sa-l filmeze, sa-l fotografieze, si el se tot intorcea, se culca pe-o rana sa ne priveasca mai bine. Am inotat cu el 17 min, pana ne-am plictisit, si-apoi am luat drumul busolei, cap Sud, sa regasim peretele recifului. La palierul de 20m am vazut 2 pisici de mare vultur. Aceste pisici de mare au fata de bebelus, aripile ascutite ca ale unui vultur si o coada lunga, neagra ca un bici, dar sunt foarte blande. Am mai descoperit o alta pisica de mare vultur ce inota mai adanc si ne-am bucurat sa o privim cum isi unduia aripile. Iara am vazut 2 rechini cap de ciocan si iara ne-am dus in albastru sa-i vedem cum se zbenguie si apoi din nou ne-am intors cu busola cap Sud la recif. Acest gen de rechini au o gura mica, cu colturile intoarse in jos de zici ca-s suparati. Inotatoarele laterale sunt si ele indreptate in jos ca la toti pestii pradatori. Am remarcat prezenta unui foarte mici inotatoare la baza cozii, ca un fel de antena teleghidata si sunt sigura ca inotatoarea asta mica are de-a-face cu perceptia curentilor. La suprafata, asteptand vasul, il urmaream inca. Parca ne spunea; Da' ce, plecati? A fost o scufundare pe cinste!

[VALI]

moved!

[eugen]

Visul oricarui scafandru e sa vada rechini. Intalnirile cu ei sunt insa de scurta durata, poate cateva secunde,poate un minut,

foarte rar mai mult. Tind sa cred ca intalnirile cu ei tin in mare proportie de tehnica instructorului ghid si de cunostintele

lui: felul in care cunoaste locurile de scufundare, anotimpurile si comportamentul rechinilor. Tehnica gasirii lor e proprie

fiecarui loc de scufundare. Toti instructorii care ajung in Sharm stiu ca in spatele recifului Jackson sunt rechini, dar cate sute

de scufundari vor face pana sa inteleaga unde si de ce vin si multi din cati ar trebui sa inteleaga nu inteleg. Intr-un fel,

tehnica vanatorului de rechini o inveti pe pielea ta. In lunile de vara, Alin isi duce grupul in albastru, la 50m de peretele

recifului. La palierul de 30m, lanseaza o parasuta la cativa metri deasupra capului si o zgataie in sus si-n jos. Pestii se

ingramadesc ca la momeala, se creeaza o perdea deasa de peste. Scafanrii se invart fascinati de desimea lor. Nu peste mult timp

vin rechinii, ii vedem mai intai ca pe niste siluete albe de stafii. Uneori sunt 2,3, alteori 10,15. John are obiceiul sa poarte

un tricou rosu peste neopren. Acestia sunt rechinii Silky (Carcharinus falciformis) sau Sandbar (Carcharinus plumbeus) sau capul

de ciocan. Cei pe care-i vedem mai des, langa recif, inoata in curenti foarte puternici: Balcktip reef shark (Carcharinus

melanopterus) sau Whitetip reef shark (Triaenodon obesus). Acestia se misca incredibil de rapid, nu le plac scafandrii. Cu nasul

indreptat intotdeauna impotriva curentului, ne depasesc rapid. Alteori ne agatam de recif si asteptam. Curentul trebuie sa fie

atat de puternic incat abia sa ne putem tine. Pozitia pe care o avem, atarnati de recif, nu e una din cele mai confortabile.

Rechinul cap de ciocan prezinta un comportament de catel curios daca esti in albastru, ceilalti or sa fuga de noi cu o suta pe

ora. Mi s-a intamplat deasemenea sa gasesc rechini dormind in nisip. Unele specii dorm in nisip ca la gradinita. Si-atunci cand ii

vezi, trebuie sa te misti cat mai putin posibil, zen, altfel or sa plece. Tocmai datorita comportamentului lor sunt atat de greu

de fotografiat. Ma intreaba mereu scafandrii mei: O sa vedem azi rechini? Le raspund, nu va pot garanta, dar ei, ei or sa ne vada

cu siguranta!

[VALI]

cand spui rechinul cap de ciocan te referi la rechinul ciocan?

[eugen]

Da, e cel langa care reusesc sa stau intotdeauna cel mai mult. Nu sunt exemplare mari, 1.50m, 2m. Se numeste Scalloped Hammerhead (Sphyrna lewini).

[eugen]

Am inteles sensul literal al expresiei "fara suflare" cand am vazut pentru prima oara rechinul balena (Rincodon Typus), marele

albastru. Faceam o scufundare de navigatie pentru Advanced Open Water cu doi tineri francezi care aveau la activ 15 scufundari.

Eram pe la 14m si croncaneam in detentor "ce plictisitor, ce pacoste pe capul meu sa fac navigatie" si nu va pot spune cat ii

invidiam pe colegii mei ca aveau scufundari obisnuite si ca puteau sa se bucure in voie de pesti. Am vazut dintr-odata o umbra

mare deasupra capului si mi-am zis ca e un vas care trece, dar m-a intrigat faptul ca nu-i auzeam elicea. Si-atunci l-am vazut

exact deasupra noastra pe marele albastru si-am ramas fara suflare. Era imens, cel mai mare animal pe care l-am vazut vreodata. Cu

imensa uimire am privit cele 5 remore grase ca niste gaini atarnate de burta lui alba. Parea nemiscat si totusi aluneca asemenea

unui gand. Aveam imprasia ca in urmatoarea secunda o sa ne vorbeasca si o sa scoata sunete ca un delfin, ca daca ii trece prin cap

sa-si miste coada o sa ne mature in vartejuri ca pe niste papadii. I-am zarit ochisorii mici privindu-ne cu interes si mi s-a

parut ca cele mai frumoase desene marine erau toate pe pielea lui, fara o urma de paraziti, era perfect. Nu stiu cat timp a stat

cu noi, a alunecat maiestuos in albastru si noi inca mai eram fara suflare.
Am invatat multe tehnici ca sa gasesc rechini sa-i pot arata scafandrilor mei, dar pe acesta stiu ca n-o sa-l gasesc prin nici o

tehnica. Toti cei pe care-i cunosc l-au vazut din pura intamplare, ca si mine. Am avut totusi o vara minunata de scufundari, zic

ca am avut noroc cat China pentru ca am vazut rechinul balena de 4 ori. Despre celelalte intalniri am sa va povestesc altadata...

[VALI]

abia asteptam

[eugen]

Multumesc, cu mare placere!

[eugen]

Cand Dan si Ciprian au planuit excursia asta in Sharm El Sheikh, si-au dorit sa faca scufundari frumoase si sa vada pesti, multi pesti, asa cum se vorbeste despre minunata Mare Rosie, dar nu si-au imaginat sa fie atat de norocosi incat sa-l intalneasca pe marele albastru, rechinul balena. Au facut o prima zi de scufundari la recifele insulei Tiran, unde, la reciful Gordon, Alin le-a aratat primul Napoleon, o superba murena inotand in unduiri in albastru, o caracatita si alte zeci de pesti de toate culorile si formele. A doua zi s-au dus in parcul National Ras Mohamed la Jackfish Alley, la valea pestelui Jack. Au coborat frumusel pe platoul de nisip ce precede gradina de corali. Cativa pesti Meru isi faceau acolo siesta si in conul de umbra se zareau cavernele. Alin a urmat marginea platoului scormonind cu privirea haul. Erau preocupati cu lucrurile obisnuite: umfla vesta, dezumfla vesta, egalizeaza, tine-te de grup, uita-te in jur... Alin l-a vazut primul si a inceput sa inoate repede spre el. Ah, cotcarul, aici se ascundea el, isi spuse Alin. Dan l-a zarit si el imediat si l-a urmat pe Alin lasandu-se cuprins de o bucurie si uimire nemarginita. Ciprian l-a vazut cand era in dreptul lui si-a strigat in detentor, Doamne sfinte, da'ce-i pestele asta mare? S-au pus toti pe lopatat in jurul lui ca apucatii incercand sa inteleaga cum de pestele asta mare nu se misca, se misca totusi si ei trebuie sa lopateze vartos sa-i tina pasul. Cand dai peste un peste de marimea unui elefant te simti mic cat un purice. Alin aluneca in jurul lui cu dragoste si admiratie si din miscarile lui scafandrii invata sa-l priveasca, sa-l studieze, sa-l respecte. Alin s-a oprit o secunda in fata gurii lui imense, a deschis larg bratele sa le arate scafandrilor cat e de mare. Dan s-a oprit in apropierea ochiului lui si nu s-a mai putut dezalipi de el. Rechinul balena l-a privit la randul lui. Dan a citit bunatate, curiozitate, stapanire de sine. A admirat petele albe de pe spatele lui, atat de perfecte. Ciprian s-a aflat in dreptul cozii lui si-a golit instantaneu vreo 50 de bari. Daca-mi da ghiula asta o coada, s-a zis cu mine. Apoi s-a departat lin, lin, n-au mai putut sa-l ajunga.
Intorsi pe platforma, scafandrii sunt loviti de streche. Uaauu!! Uaauu!! Englezii o tineau pe-a lor: Boody hell, whale shark! It was huge, man! Ciprian e nedumerit. Rechinul balena? Va sa zica asa arata el. Sa tot fi avut 6,7 metri. Cand spui in cifre nu ti se pare mult. Cand esti langa el, ti se pare mare cat casa si avea o coadaaaa....
Sunt scafandri care se scufunda aici de ani de zile si nu au norocul sa dea peste el.
La sfarsitul sejurului, Ciprian s-a dus in fata hotelului sa faca putin snorkeling. Un alt inotator nu mai contenea sa povesteasca ce pesti frumosi a vazut el. Ciprian i-a spus ca el a inotat cu un rechin balena. Inotatorul a tacut brusc. S-a uitat la Ciprian cu mila, asa cum te uiti la un copil care-ti spune bazaconii. "Da, da... ai vazut tu rechinul balena..."

[peret]

Oh...rechin balena....ce vis. Am priteni scufundatori vechi care de 20 de ani bat lumea in lung si in lat sperind sa intilneasca unul......iar altii dau nas in nas cu el de la primele incercari.
Foarte frumos! Ma bucur pentru cei care au avut aceasta experienta. Traiesc si eu cu speranta ca intr-o zi.....o sa dau si eu peste unul.
Merci de poveste!